Digitalizarea fiscală în România: Promisiuni mari, dar cât de eficiente?
Într-o epocă în care tehnologia redefinește interacțiunile dintre cetățeni și instituțiile publice, România face pași timizi, dar semnificativi, spre digitalizarea administrației fiscale. Ghișeul.ro, platforma care permite plata online a taxelor și impozitelor, promite să simplifice viața contribuabililor, oferind o reducere de 10% pentru plățile efectuate până la sfârșitul lunii martie 2025. Dar cât de mult reușește această inițiativă să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor?
Un pas înainte sau doar o iluzie a progresului?
Autoritatea pentru Digitalizarea României, prin vocea președintelui său, Dragoș-Cristian Vlad, susține că platforma Ghișeul.ro reprezintă un pilon central al transformării digitale. Cu peste 2,4 milioane de utilizatori activi și tranzacții de peste 2,6 miliarde de lei în 2024, cifrele par impresionante. Totuși, aceste statistici ridică întrebări esențiale: câți dintre acești utilizatori sunt cu adevărat mulțumiți de experiența oferită? Și, mai important, cât de accesibilă este această platformă pentru categoriile vulnerabile ale populației?
În teorie, aplicația ROeID, care centralizează accesul la diverse servicii publice digitale, ar trebui să elimine barierele birocratice. În practică, însă, utilizatorii se confruntă adesea cu probleme tehnice, lipsa de suport adecvat și o interfață care nu este întotdeauna intuitivă. Deși intențiile sunt lăudabile, implementarea lasă de dorit, iar beneficiile reale sunt resimțite doar de o parte restrânsă a populației.
Reducerea de 10%: O motivație reală sau o strategie de marketing?
Reducerea de 10% pentru plățile efectuate până la 31 martie 2025 este, fără îndoială, atractivă. Dar această inițiativă ridică o întrebare fundamentală: de ce este nevoie de astfel de stimulente pentru a încuraja utilizarea unui serviciu care ar trebui să fie, prin definiție, convenabil și eficient? Dacă platforma ar funcționa impecabil și ar răspunde nevoilor utilizatorilor, reducerea ar fi doar un bonus, nu o necesitate.
Mai mult, această reducere poate fi percepută ca o măsură temporară, care nu abordează problemele structurale ale sistemului fiscal din România. În loc să se concentreze pe soluții pe termen lung, autoritățile par să mizeze pe strategii de moment, care nu rezolvă cu adevărat provocările fundamentale.
Digitalizarea: O soluție pentru toți sau doar pentru unii?
Un alt aspect care merită analizat este accesibilitatea platformei Ghișeul.ro pentru categoriile defavorizate. Într-o țară în care o parte semnificativă a populației nu are acces la internet sau competențe digitale de bază, digitalizarea riscă să creeze noi inegalități. Deși aplicația ROeID promite să simplifice accesul la servicii publice, aceasta rămâne inaccesibilă pentru cei care nu dispun de resursele necesare pentru a o utiliza.
În plus, lipsa unei campanii de informare eficiente și a unui suport tehnic adecvat limitează impactul pozitiv al acestor inițiative. Fără o strategie clară de incluziune digitală, digitalizarea riscă să devină un privilegiu, nu un drept universal.
Concluzii implicite: O cale lungă de parcurs
Deși inițiativele precum Ghișeul.ro și ROeID reprezintă pași importanți spre modernizarea administrației publice, ele sunt departe de a fi soluții perfecte. Problemele legate de accesibilitate, implementare și sustenabilitate trebuie abordate cu prioritate pentru ca digitalizarea să devină cu adevărat un instrument de progres, nu doar o strategie de marketing.
Într-o lume în care tehnologia avansează rapid, România nu își poate permite să rămână în urmă. Dar pentru ca digitalizarea să fie un succes, este nevoie de mai mult decât promisiuni și reduceri temporare. Este nevoie de o viziune pe termen lung, care să pună cetățeanul în centrul procesului de transformare digitală.
Sursa: Mediafax