România și Ungaria: O confruntare economică cu rezultate surprinzătoare
Politicile lui Viktor Orban: O cale spre izolare economică
Din 2010, Ungaria, sub conducerea premierului Viktor Orban, a adoptat o serie de politici care au tensionat relațiile cu Uniunea Europeană. Aceste decizii au dus la înghețarea fondurilor europene, izolare politică și o serie de provocări economice majore. Deși țara a evitat colapsul total datorită unei baze industriale solide și stimulentelor interne, inflația record, creșterea costurilor vieții și riscurile structurale pe termen lung au pus în pericol stabilitatea economică a Ungariei.
În 2023, Ungaria a înregistrat cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, atingând un vârf de 25,7%. Această situație a fost alimentată de dependența de gazul și petrolul rusesc, deprecierea forintului cu 30% față de euro și limitele de preț impuse de guvern, care au generat deficite de alimente și combustibil. Deși inflația a scăzut la 5% în 2024, prețurile rămân cu 30% mai mari decât înainte de 2022, afectând grav bugetele populației.
România: O creștere economică constantă
În contrast, România a reușit să depășească Ungaria în mai mulți indicatori economici cheie. Între 2010 și 2023, România a înregistrat o creștere medie a PIB-ului de 3,3%, comparativ cu 2,5% în Ungaria. Inflația în România a fost mai moderată, atingând 16,8% în 2023, iar salariile reale au crescut cu 25% în aceeași perioadă, în timp ce în Ungaria acestea au scăzut cu 7%.
Un alt avantaj al României este stabilitatea monedei naționale. Leul s-a depreciat cu doar 15% față de euro din 2010, în timp ce forintul maghiar a pierdut aproximativ 30% din valoare. În plus, România a atras investiții străine directe mai consistente, cu o medie anuală de 5 miliarde de euro, față de 3,5 miliarde de euro în Ungaria. Companii tehnologice majore, precum Microsoft și Amazon, au ales România pentru investiții, în timp ce Ungaria s-a concentrat pe industria auto și fabricile de baterii din China.
Problemele structurale ale Ungariei
Ungaria se confruntă cu dificultăți majore în sectoare esențiale precum alimentația, locuințele și creditele ipotecare. Prețurile alimentelor au crescut cu 40% din 2021, iar chiriile în Budapesta au urcat cu 50% din 2020. În același timp, criza creditelor ipotecare a afectat grav proprietarii de locuințe, ratele dobânzilor crescând de la 3% la peste 10%.
Sistemul de sănătate din Ungaria este într-un colaps accentuat, agravat de emigrarea masivă a personalului medical și lipsa echipamentelor necesare. Educația suferă, de asemenea, o criză profundă, cu rezultate slabe la testele internaționale și presiuni politice care au forțat Universitatea Central Europeană să se mute la Viena.
România și Ungaria: Lecții pentru viitor
În timp ce România continuă să absoarbă fonduri europene și să mențină o datorie publică de 48% din PIB, Ungaria se confruntă cu riscuri crescute legate de datoria publică, care a ajuns la 75% din PIB în 2024. Lipsa fondurilor europene a forțat Ungaria să se împrumute la costuri ridicate, iar orientarea către parteneriate cu China și Rusia ridică semne de întrebare asupra viitorului său economic.
Pe plan demografic, Ungaria se confruntă cu un declin semnificativ, pierzând 1,5 milioane de locuitori din 1990. În același timp, corupția și inegalitatea rămân probleme majore, cu oligarhi apropiați guvernului care controlează sectoare cheie ale economiei.
În concluzie, traiectoriile economice divergente ale României și Ungariei oferă o imagine clară a impactului politicilor economice și al relațiilor internaționale asupra dezvoltării unei țări. România, deși nu lipsită de probleme, pare să fi găsit o cale mai stabilă și mai promițătoare, în timp ce Ungaria se confruntă cu provocări care îi pun în pericol viitorul economic.