DIALOGURI LA ZI | Europarlamentarul Vasile Dîncu, despre securitatea județului Tulcea, aflat la granița războiului
În contextul tensionat al conflictului din Ucraina, securitatea județului Tulcea, aflat aproape de această zonă de război, devine o temă de maximă importanță. Europarlamentarul Vasile Dîncu, discutând de la Bruxelles, subliniază necesitatea urgentă de a implementa un sistem antidronă și de a moderniza infrastructura de apărare civilă pentru a proteja comunitățile tulcene.
Bubuiturile venite dinspre Dunăre și prezența constantă a dronelor care pătrund în spațiul aerian românesc amplifică un sentiment general de nesiguranță în rândul locuitorilor din această regiune. Dîncu își exprimă îngrijorarea cu privire la prepararea Europei și a României în fața acestor provocări, precum și la strategiile existente pentru a proteja acestea comunități. „Ce măsuri pot fi luate pentru a asigura această protecție? Este destul de eficiente în acest moment infrastructura de apărare civilă sau trebuie căutate soluții adaptate noilor tipuri de amenințări?” întreabă Dîncu, evidențiind necesitatea dezvoltării unui sistem eficient pentru detectarea și neutralizarea dronelor.
În cadrul discuțiilor purtate cu Andreea Dorobăț la Parlamentul European, el subliniază că, în fiecare localitate din Tulcea, ar trebui construite adăposturi și un minim arsenal pentru apărarea civilă. De asemenea, propune dezvoltarea unui sistem de drone interceptoare, bazat pe lecțiile învățate din conflictul ucrainean, argumentând că este necesară o apărare antidrone adaptată, fără a investi în soluții extrem de costisitoare, precum sistemele Patriot.
România colaborează cu Ucraina, Polonia și alte țări din regiune pentru a crea o asociație a producătorilor de drone, iar Dîncu își manifestă speranța că, în județul Tulcea, vor fi establele un sistem funcțional de apărare, un „zid de drone”. În plus, subliniază că autoritățile române nu au reacționat suficient de ferm la provocările venite dinspre Rusia, arătându-se vulnerabile la testele efectuate de aceasta de a trimite drone în România.
„Ridicăm avioane și cheltuim resurse, dar acționăm insuficient. Aceasta este o dovadă de slăbiciune. Ce se întâmplă în Tulcea, unde rămân doar resturile dronelor, arată o lipsă de reacție decisivă,” afirmă Dîncu. Spre deosebire de Polonia, unde mai multe drone au fost doborâte imediat, România continuă să fie testată, iar lipsa unei reacții ferme poate încuraja o permanetizare a amenințărilor.
Pentru a încheia, discuția subliniază că trebuie să se ia decizii clare și hotărâte în fața incidentelor provocate de dronelor și de provocările de securitate. Aceste măsuri sunt esențiale nu doar pentru protecția cetățenilor, ci și pentru întărirea poziției României în contextul regional complicat.